full screen background image

Antropologii au identificat societăți din spațiul precolumbian care aveau stabilită o anumită dată, într-un număr de zile, dedicată exclusiv strânsului gunoiului produs, în scopul de a fi mutat în altă parte sau ars.

În România, în prezent, cuștile de sârmă pentru a ține animalele la distanță, tomberoanele vechi sau îngropate, gropile de gunoi în vârf de munte sunt doar câteva exemple, mai bune sau mai rele, de cum încearcă unele orașe să gestioneze această problemă.

Eforturile administrațiilor locale, acolo unde există, par întotdeauna deconectate de capacitățile cetățenilor de a selecta organizat deșeurile. Astăzi, mai mult ca niciodată, neîncrederea românilor în tot ceea ce înseamnă stat sau administrație generează o indiferență vizibilă în privința selectării și depozitării resturilor menajere.

Există indiferență mai ales când ne referim la gunoaiele produse în diferite locuri turistice din țară: monument istoric, pădure sau apă. Nu trebuie să uităm nici de modul în care se debarasează românii de gunoiul de acasă. Aici punem punctul pe colectarea selectivă care, trebuie să recunoaștem, este încă o noutate pentru multe orașe din România. Pe cine tragem de mânecă? Locuitori sau administrații locale?

În acest context, vă propunem o nouă săptămână tematică la Viva FM, între 7 și 11 octombrie, pentru a dezbate felul în care selectăm, sau nu, deșeurile proprii. 

Comentarii



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Introduceti numerele afisate *