full screen background image

(AUDIO) Idei și Efecte/ Marguerite Yourcenar și dulcea luptă cu identitatea sexuală, iubirea, lumea

Distribuie

Astăzi am prezentat Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică. Lovitura de grație., un volum cu două romane, apărut la Humanitas în 2017, în două traduceri excelente, realizate de Petru Creția (Alexis) și Doina Jela Despois (Lovitura de grație). Cartea poate fi comandată aici.

„Marguerite Yourcenar a însemnat ultima reverberație a unui cor eroic de scriitori europeni printre care se numărau Thomas Mann și André Gide, bărbați mai vârstnici pe care i-a admirat cu precădere și ale căror opere au influențat-o pe a sa. S-a înscris perfect în linia lor de scriitori filozofi, cu o cultură profundă și vastă, de moraliști care privilegiau perspectiva istorică și de virtuozi în egală măsură ai romanului, prozei scurte și eseului. Asemenea lor, și-a manifestat, într-o manieră plină de demnitate, predilecția pentru subiecte șocante, fiind fascinată ca și ei deambiguitatea sexuală.“ (Edmund White)

Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică și Lovitura de grație (ecranizat în 1976 de regizorul Volker Schlöndorff), primele două romane publicate de Marguerite Yourcenar, îmbracă forma confesiunii: două voci, amintind parcă de tonul aproape alb al lui Mishima, dau viață unor personaje care resping femeia din rațiuni asemănătoare.

„Războaiele și dramele publice nu sunt decât prilejuri de a merge până la capătul sentimentelor și al conflictelor interioare. Alexis și Éric au în comuno aceeași convingere pur literară că vechile cuvinte, dacă sunt reșlefuite cu măiestrie, pot scoate la lumină cele mai ascunse nuanțe afective.“ (Bertrand Poirot-Delpech)

 

Dragoș Preutescu: Scriitura lui Marguerite Yourcenar este capabilă să ne facă să diferențiem între o viață care este mai „mereu la pândă” și o viață ce trebuie înțeleasă în totalitatea ei, cu vicii, cu virtuți, cu iubiri și sentimente neînțelese sau foarte rar arătate. Așa cum cele două personaje principale din cele două romane, Alexis și Eric, reușesc că realizeze un dialog introspectiv, astfel trebuie să procedăm și noi cu viața noastră. Oare lipsește cu desăvârșire „dialogul cu mine însumi” în ziua de astăzi? Ne poate folosi la ceva acest dialog introspectiv?

Corina Giurgia: Dialogul cu sinele a fost considerat formator încă din Antichitate. Nu poți cunoaște și accepta lumea dacă nu te cunoști pe tine. Cam asta face Marguerite Yourcenar prin scriitură: propune o cunaoștere a sinelui prin introspecție. Ne este frică, de cele mai multe ori, de zone incomode, cele din care ne putem privi pe noi, de care fugim și ne ascundem.

 

Ediție realizată cu sprijinul Librăriei Humanitas Iași, prin amabilitatea Editurii Humanitas.

 

ÎNREGISTRAREA EMISIUNII DIN 4 FEBRUARIE 2018:

 

 

Comentarii

ARTICOLE ASEMANATOARE




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Introduceti numerele afisate *

Notă de informare privind protecţia datelor personale

Acceseaza