full screen background image

Solstiţiul de vară 2016 coincide cu Luna Plină. Începe vara astronomică

Distribuie

luna plina

Solstiţiul de vară din 2016, 21 iunie, debutul verii astronomice, coincide pentru prima dată în ultimii 50 de ani cu fenomenul de Lună Plină. Pentru prima dată după 1967, în ziua cea mai lungă a anului va fi Lună Plină. Astronomii o numesc „Luna Căpşună”, deoarece astrul va avea culoarea fructului.

Solstiţiul de vară 2016 se va întâmpla pe 21 iunie la ora 01.34. Ziua cea mai lungă a anului 2016 va avea în România o durată de 15 ore şi 32 de minute, iar cea mai scurtă noapte din acest an va avea o durată de 8 ore şi 28 de minute, citim pe site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”. Luna Plină va avea culoarea căpşunei şi va fi mai mare decât de obicei, pe 21 iunie 2016.

Aşadar, luni, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2016, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

Solstiţiul de vară marchează cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie – 20 iunie, în anii bisecţi.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27′. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Național – VIVA FM

Comentarii

ARTICOLE ASEMANATOARE




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Introduceti numerele afisate *

Notă de informare privind protecţia datelor personale

Acceseaza